joi, 15 noiembrie 2012

Veşnicul circ

N-am mai zis nimic de politica in ultimele luni, fiin'ca m-am scarbit de tot. Si nici faptul ca suntem in plina campanie electorala nu m-a determinat pana acum sa comentez ceva. Dar in seara asta, butonand, vad o imagine cu un afis electoral lipit pe o piatra funerara, in cimitir. In prima faza m-am indignat. Pe urma, m-a pufnit rasul si mi-am zis ca de fapt, e normal sa fie puse afise electorale si in cimitire, pe cruci. Sa stie mortii cu cine trebuie sa voteze.


Oricum, mie mi se pare cam aiuristic sistemul, ca multe altele. Un deputat, senator, ce-o fi, trebuie teoretic sa reprezinte o comunitate, colegiu ii zice acum. Normal ar fi ca acel ce candideaza intr-un colegiu sa fie de acolo, din zona, sa fie unul dintre ai mai de vaza ai zonei respective, sa cunoasca  problemele de acolo, nevoile, lipsurile etc., etc. Nu sa vina nea cutare de nu stiu unde, care poate nu stie nici sa arate pe harta colegiul in care candideaza. Daramite sa aiba habar de cum stau treburile si ce vor oamenii de acolo. Stiu, vorbe inutile, creier stors degeaba.

3 comentarii:

  1. Nu te prinde politica - strica tot farmecul acestui colt de "servetel" plin de cultura.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ştiu, ştiu, nu se pupă astea două. :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt de acord cu tine. La urma urmei, sistemul democratic se numeste chiar REPREZENTATIVITATE, nu?
    Eu, daca m-am hotarat ca mu mai merita sa urmaresc politica, chiar nu o mai urmaresc. Cand butonez telecomanda si dau de politica, pentru mine e la fel ca atunci cand nimeresc peste reclame: dau mai departe.

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...