luni, 21 mai 2012

Cevengur-Andrei Platonov

Am fugit mereu de literatura rusa, datorita denumirilor greoaie si pentru ca imi inspira raceala si ceva nedefint. Prietenii de la Grupul editorial All mi-au daruit un exemplar din Cevengur si, vrand nevrand, am purces la citit. Si mi-a luat mult sa o termin, nu pentru ca nu mi-ar fi placut, ci pentru ca scriitura e atat de profunda si cnsistenta, incat adesea ma opream sa recitesc pasaje, fraze, idei pline de intelesuri, un bogat continut nu doar epic, ci si filosfic, daca nu gresesc.

Astfel ca nu ma voi lansa intr-u rezumat, mi-ar fi si greu sa sintetizez subiectul pentru ca nu de dragul subiectului am citit cartea. Scrie sublim acest autor, nu exagerez, dar nu e o carte usoara, rapid digerabila. E o carte a ideilor, o carte despre om, despre aspiratiile sale, folosind dreptfundal un oras numit Cevengur in care cativa eroi proclama comunismul, zugravindu-l in minte si cautand-l in jurul lor. Decorul- stepa, salbatica, indarjita, atat de amplu descrisa, rflectand parca zbuciumul dinsufletele oamenilor.

Nu stiu daca voi mai incerca vreo carte scrisa de un rus, dar aceasta mi-a aratat ca sunt inca la un nivel inferior ca si cititor.Mi-a deschis noi orizonturi si mi-a dezvltat gustul pentru o literatura mai subtila, mai patrnzatoare.

4 comentarii:

  1. Dar nu ai citit povestirea lui A Cehov, Doamna cu catelul ? Sau amintirile din copilarie ale lui Turgheniev ? Sunt niste bijuterii care NU sunt absolut de loc greu de citit si nu sunt absolut de loc filozofic complicare ! Nici Razboi si Pace, de Lev Tolstoy nu e prea greu de citit, desi e lung intr-adevar, dar e curgator ca serialele alea turcesti romantice, e ff misto, si nu are decat mici scapari filozofice de nivel de filozofie personala gandita de Pierre Bezuhov despre dragoste si despre razboi si despre suferinta taranilor rusi ff saraci, care e de nivel total comun si total tolerabil !

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu habar n-aveam de Platonov si i-am dat Google, si efectiv m-am crucit ca si el si Bulgakov la aceeasi vreme chiar corespondau cu Stalin personal, saracii, ca sa ii lase sa publice ceva sa nu moara de foame sau sa nu ii bage in puscarie.

    LOL ! Mi-am amintit ca si eu am scris o scrisoare personala catre tov N Ceausescu si inca una catre tov E Ceausescu, la nivel de compunere la scoala primara ! LOL ! Cea catre tov N Ceausescu a fost mai LUNGA, ca tin minte ca parca i-am enumerat niste realizari mai concrete, asa de plan cincinal, ca sa se vada ca stiam ce a realizat dansul si cum reiese ca isi indeplineste indatoririle de serviciu, in mod cat mai concret, punct cu punct, la nivel de feed-back corporatist, pe cand cea catre tov E Ceausescu era mai scurta si mai rece, asa de gen, "Felicitari cu ocazia acestei sarbatori si va urez multa sanatate si putere de munca in continuare, atat ca sotie de presedinte, cat si ca om de stiinta !" Si tin minte si acuma ca mama mi-a povestit ca i-a marturisit d-na invatatoare la o proxima sedinta cu parintii ca s-a cam speriat oare ce naiba ii scriam eu asa de mult lui N Ceausescu, ca pe vremea aia inca nu isi dadusera inca profesorii mei seama ca eu nu sunt in stare sa ma exprim concis in diverse compuneri, asa cum a reiesit ulterior de-a lungul intregii mele scolarizari obligatorii, plus si acum pe bloguri !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu dar zau chiar am citit relativ recent in The New York Review of Books ca Bulgakov chiar incepuse sa creada la un moment dat, tot scriindu-i lui Stalin si chiar reusind sa obtina o incurajare de la el pt a deveni Director de Teatru national ca Stalin chiar il aprecia pe el personal, ca avea, cum s-ar zice o relatie speciala cu Stalin, si presupun ca si Platonov incepuse probabil sa creada la fel, la un moment dat, (desi Stalin, care in fond cred ca ii considera niste jucarii pe astia 2, ca si cum ar fi fost de nivel de bufoni/clovni de jucarie care te bine dispun daca ai chef de ei si daca te plictisesti prea tare sa te chinui sa semnezi rapoarte toata ziua, era probabil mai suspicios fata de Platonov pt ca probabil Platonov, mai obscur filozofic si probabil si real mai deprimat, il confuza mai mult decat Bulgakov, care era mai clar ca era doar de nivel ironic permisibil asa ca intre amici la o vodka impreuna atat vreme cat nu-l calci pe amic pe coada prea tare, plus Bulgakov avea sustinere oarecum mai larga la nivel de amici/pile la Stalin, pe cand Platonov era probabil mai izolat social si despre el ii veneau rapoarte mai mult de la diversi angajati de stat mai fara umor, mai inchistati si in fond speriati ca mama naibii sa nu cumva sa dea foc verde cui nu trebuia ca sa zboare si ei de acolo intr-o secunda, iar despre Bulgakov ii mai veneau si rapoarte mai inteligibile si mai manipulate artistic oarecum favorabi de la amicii lui Bulgakov in plus fata de rapoartele oficiale de la angajatii de stat)..dar totusi nu imi vine sa cred ca un adult real, deci Bulgakov, presupun cat de cat functional, ca efectiv ar fi putut sa creada la nivel serios ca il poate manipula el personal, chiar si cu cerc de amici/pile, pe Stalin...asta arata un grad de neintelegere totala si de confuzie de nivel total naiv de copil efectiv pe care l-a luat valul, sau efectiv astia nu stiau pe ce lume traiesc, oricat de artisti sau talentati descriitori de diverse situatii de oameni or fi fost ei din fire...sau poate ca intr-adevar in Rusia la acea vreme toata lumea, chiar si intelectualii, era regresata functional la nivel de copil din cauza stressului terorii totale...Doamne fereste de asa ceva, intr-adevar Doamne fereste...

      Ștergere
  3. Hai, ca sa nu visez urat la noapte, mai bine dau un link mai vesel. E un tip de vreo 80 de ani in Brooklyn, Louis Schlamowitz, care de ani de zile corespondeaza cu diversi presedinti ai lumii, inclusiv dictatori, le scrie scrisori si primeste adeseori de la ei poze si alte scrisori inapoi cu autografe originale, are peste 6000,

    http://edition.cnn.com/2011/11/13/living/gadhafi-pen-pal/

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...