vineri, 27 ianuarie 2017

Ce mai citesc, ce-am mai citit

O să mai treacă vreo câteva zile până ce termin „Shantaram”. Avansez destul de repede pentru că acțiunea și atmosfera m-au prins, dar, totuși, e așa de mare și de grea, încât nu pot s-o iau chiar peste tot cu mine, astfel că n-am cum citi pe cât de mult mi-aș dori. Am luat-o totuși de vreo două ori când am mers la bazin, să-mi țină de urât până termină cea mică ora de înot și cred că arătam destul de ciudat, mai ales când am ieșit din școală și-am mers să fumez undeva în apropiere. Pe frigul ăsta, cu vântul întorcându-mi pagina, mă chinuiam să rămân pe străzile Bombayului, să simt aromele orașului și-ale mâncărurilor, cu gândul la un chai sorbit printr-un cub de zahăr ținut între buze. Deh, India e departe, dar o pot adulmeca deschizând copertele tari și roșii.

În paralel citesc un roman de-al lui Bukowski. Dintre „Femei” și „Șuncă pe pâine”, l-am ales pe ultimul, intuind că primul o să-mi placă mai mult (așa-mi place mie, să las ce e mai bun la urmă, să-mi dreg gustul). Din cât am citit până acum, îmi dau seama de importanța acestui roman în înțelegerea operei lui Bukowski în ansamblu. Așadar, pentru mine e doar începutul. :) În viitorul apropiat vreau să citesc și cele cinci cărți ale lui Vonnegut pe care le am în engleză (din păcate nu și una pe care mi-o doream în mod deosebit, fiindu-mi recomandată cu mult patos - „Fii binecuvântat, domnule Rosewater” - dar nu e timpul pierdut, voi face rost și de aceea, să le citesc eu pe celelalte mai întâi. Și în afara unor astfel de giganți (apropo, oare ce voi citi de la Marquez anul ăsta?), am o sumedenie de dorințe livrești - cărți, mai noi sau mai vechi, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute.

Cred că am uitat să vă semnalez textul despre „Peripețiile lui Nastratin Hogea, pe Bookhub.

Am mai citit între timp și „Iarba nopților” de Patrick Modiano, dar n-am apucat să scriu despre ea, deși mi s-a părut ușor diferită de celelalte - urmează rețeta lui Modiano, dar are și ceva în plus. Poate voi scrie despre ea până la urmă. Dacă găsesc timp. :)

3 comentarii:

  1. Nu stiu exact cum faci, dar eu nu reusesc sa citesc doua carti in paralel. Tare mult mi-ar placea, dar chiar nu reusesc. Nici seriale nu pot urmari mai multe in acelasi timp, mai intati trebuie sa ad toate episoadele de la unul si de-abia apoi ma pot apuca de altult.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu reușeam să citesc în paralel cu ceva vreme în urmă. Am început însă alternând o carte în română cu una în engleză și-apoi un roman cu un volum de povestiri. În momentul de față, ambele sunt romane, dar stilurile diferă și, în mod evident, și dimensiunile cărților. Sunt situații în care o astfel de paralelă îmi prinde bine. Două romane asemănătoare n-aș putea citi în același timp. Cea de-a doua carte reprezintă un fel de respiro, când simt nevoia să mă desprind un pic de prima sau, după caz, când e mai greu să o car pe prima.

      Ștergere

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...