luni, 29 februarie 2016

Amalgam de gânduri

Fiecare obiectiv bifat îmi aduce o anumită satisfacție, mai ales când mă gândesc la stresul anterior,  la tot zbuciumul care l-a precedat. Paşi mărunți pe portativul vieții, din care mâine nu va rămâne decât o vagă mireasmă ce se va risipi asemeni prafului în mii de zări. Suntem fire de praf şi noi, cei care ne credem atât de importanți când ne privim şi ne gândim la noi înşine. Din noi nici măcar praful nu rămâne, dar, cât timp lăsăm inimile să ni se zbată pe acest pământ,  un întreg univers sufletesc se desfăşoară împrejurul nostru. Iar noi, captivi în el, ridicăm la rang înalt frământări  ce se vor pierde în neant în clipa ce vine şi trece mai repede ca vântul.

Seară bună în această zi în plus pe care ne-o oferă matematica.

joi, 18 februarie 2016

La o cafea pe blog

După două zile calde,  vântul rece de astăzi și de ieri m-a bulversat. Omul se obișnuiește repede cu binele,  ştiam asta, iar eu nu fac excepție. Vineri seară am fost oarecum târâtă la mall şi acolo era şi o librărie  (de fapt mai multe) în care am găsit o carte despre care ştiam ceva dar nu se afla pe firmament. Mi-am amintit că mi-a fost recomandată la un moment dat. Sau poate doar autorul ei, amintirile legate de acest aspect îmi sunt tulburi. Ştiu cam care ar putea fi persoanele ce au amintit cândva de romanul respectiv, dar din moment ce nu mi-e clar, nu dau nume. Cert e că am luat cartea şi imediat ce am găsit timp, am început să o citesc. Şi este minunată. Savuroasă. Păcat că nu am prea mult timp pe care să i-l pot dedica,  momentan sunt foarte ocupată, dar acele câteva pagini cu care mă delectez zilnic sunt o binecuvântare.

Aștept ca de obicei să vină vara, cu zilele și serile sale de vis. Parcă aș trăi într-o eternă așteptare a ei căci,  în miezul ei fiind, eu o aștept deja pe cea ce va să vină,  conștientizând efemeritatea celei pe care o trăiesc în acele momente. Dar până să vină vara,  mai e. Multă apă mai e de curs pe Bistrița, pe Dâmbovița,  pe unde-o mai fi. Am recurs la ceva schimbări de look, chestii pe care nu puneam deloc accent, dar care acum mă fac să mă simt altfel, mult mai bine. Nu exagerez la capitolul cosmeticale, dar e o schimbare pentru mine. Caut echilibrul în toate planurile vieții și echilibrul înseamnă liniște, mulțumire.

Mi-e dor să scriu pe blog, n-am avut timp nici de fugare însemnări în caietele mele ce se flenduresc cu repeziciune purtate zi de zi în traista cu povești în care până de curând păstrasem chiar și scoici de la mare. Voi căuta să scriu din când în când,  mai ales că am reluat șirul lecturilor. Am scris pe Bookhub.ro un text despre o carte de parenting pe care mi-a împrumutat-o mama prietenului cel mai bun al celei mici (în paranteză fie spus, cel cu care ea vrea deja să se căsătorească). Dacă sunteți interesați,  puteți citi impresiile mele despre cartea "7 pentru o viață", de Gabriela Ciucurovschi,  aici.

În pregătire - o recenzie a romanului "Soloviov și Larionov ", de Evgheni Vodolazkin, text pe care trag speranță să îl finalizez în curând.  Semnalez și aici, cu siguranță.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...