luni, 16 decembrie 2013

Intre brazii fiecarui an...

Ce greu venea candva Craciunul! O vesnicie parca se scurgea intre brazii fiecarui an. Momentul impodobirii bradului si aerul feeric ce cobora in incapere, zumzetul sarbatorii si caldura ce ne cuprindea sufletele faceau ca timpul acela sa para ceva rar si scump. Si acum... parca mai ieri dadeam jos ornamentele din brad, cautand vreo bomboana uitata printre ambalajele stralucitore atarnate de crengile sale ce picurau ace verzi pe covor. Nici nu s-au stins bie aceste imagini, ca un alt bradut a poposit in prag de seara, prin ger, prin ceata, dupa un drum lung. L-am ajutat sa-si desfaca crengile, i-am dat sa bea si  nu mai e mult pana ce il voi imbraca in culori de sarbatoare.

La fel de repede vor trece zilele in care el va aduce o umbra de copilarie peste sufletele inghetate si va potenta miracolul Craciunului in inima celei mici. Brazii fiecarui an vor sa isi impleteasca intre ei crengile, asa repede alearga unul dupa altul. Amestec de bucurie si nostalgie, cam asta inseamna astazi Craciunul pentru mine. Intr-o vitrina am zarit o papusa. Simpla,de carpa, cu ochi facuti din margele. Nu era mare si nici scumpa. Era o papusa asa cum ar fi dorit copilul ramas, undeva, in adancul sufletului meu. Candva, am primit una asemanatoare. I-am aratat-o celei mici. Nu i-a placut. Altele sunt gusturile acum. Poate ca Mosul mi-o va aduce mie, daca in inima mea inca mai exista un copil care sa-si doreasca o jucarie... zarita intr-o vitrina...

2 comentarii:

  1. Eu abia acum, dupa 20 de ani, am primit de la Mos Nicolae ce imi dorisem mai de mult odata, un robotel simblu de metal gri argintiu, cu brate si picioare si cap care se pot misca din incheieturi, desi, fiind de la Mos Nicolae nu de la Mos Craciun, in tr-o versiune redusa de breloc si fara beculete care se aprind si se sting pe costum, dar tot m-am bucurat si l-am si atasat de cheia de la serviciu, pt ca la cheile de la casa il am pe cosmonautul Luke Skywalker ! Si acum abia astept sa deschid si sa inchid si usa de la serviciu nu numai de la casa ! Plus mereu verific daca mai e agatat acolo, ca sa nu-l pierd si pe ssta. Din cauza asta nu mi-am facut nici temele pt lucrarea de control de azi de la lb daneza, nu din cauza lui Mos Nicolae desigur, ci din cauza ca pierd vremea jucandu-ma cu robotelul plus cu ganduri despre ce mai poate sa-mi aduca Mos Craciun, deci probabil nici nu meritam robotelul nici acum dupa 20 de ani ! Zau, si mama a remarcat ca inca si acuma fac exact aceleasi greseli ca si atunci cand eram mic, mereu las lectiile pe ultima clipa plus merg si neatent pe unde ma duc cu gandul la cadouri in loc sa ma mai uit in dreapta sau in stanga, sa mai admir cate vreun peisaj, sa-mi planific orarul si bugetul mai bine, mai in interesul meu mai practic, etc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nici macar brazii nu mai sunt cum erau odata...

    RăspundețiȘtergere

Ce rămâne din noi

Pe timpul foametei de după al doilea război mondial, copii din satele sărace ale Moldovei au fost suiți în trenuri și duși în Ardeal, acolo ...