marți, 22 octombrie 2013

Vijelia- Gabriel Garcia Marquez


Vijelia
Titlul original- La Hojarasca
Autor- Gabriel Garcia Marquez
Traducator- Ileana Scipione
Editura RAO 2007


O buna parte din volumele aparute sub semnatura lui Marquez au dimensiuni reduse, ceea ce, insa, nu le face mai putin valoroase. Vijelia este unul dintre ele si este totodata primul sau roman, aparut in 1954.

 Ceea ce am remarcat eu, ca trasatura dominanta, este obscuritatea. Avand ca pretext un priveghi mai  neobisnuit, al unui personaj cel putin la fel de bizar, trei voci simbolizand trei varste si trei perspective diferite, se ridica in monologuri ce se intretaie. Cand una din voci isi lasa gandurile in suspensie, o alta is continua sirul gandurilor, pornind insa de la un moment anterior celui la care s-a oprit vocea precedenta, astfel ca aceleasi momente sau fraze ajung sa fie reluate, dar, totusi, nu par identice.

In acel Macondo, de acum legendarul Macondo, copilul, mama si bunicul se pregatesc sa-l ingroape pe doctor, un doctor fara nume, aciuat de niciunde cu douazeci si cinci de ani in urma si care si-a atras ura satului, incat oamenii nu vor sa-i accepte oasele in pamantul satului lor.



Evocari, amintiri, momente disparate ale unui trecut apasator, tulbure, dar si prezentul greoi, vascos, fierbinte din incaperea intunecoasa cu zavoare ruginite si intepenite- toate depanate molcom, in tonuri calde. Marquez scrie intr-un anume fel si tot ceea ce scrie se transforma in voce, o voce care te insoteste nu doar pe parcursul lecturii, ci si dupa aceea.

Tema mortii, misterul ce invaluie viata ce tocmai s-a scurs din trupul care incepuse de mult sa moara, vijelia ce a maturat satul si oamenii sai par doar pretexte, simple pretexte sa te cufunzi in atmosfera torida, dar fascinanta si parca nici nu mai astepti raspunsuri la intrebarile ce ti-au strapuns constiinta.

Acum, de cate ori citesc o carte scrisa de Gabriel Garcia Marquez, ma invaluie un sentiment de apropiere, de familiaritate. Senzatia e greu de redat in cuvinte. Dincolo de lirismul frazelor, de tainele ce par ascunse printre cuvinte, regasesc timbrul cald, placut, dar profund si simt ca ma intorc pe un taram cunoscut, real, dar avand in acelasi timp o aura magica. Desi in cartea de fata prezenta realismului magic inca nu a prins contururi ferme, obscuritatea pe care o mentionam la inceput da intregii povesti un aer mistic, ori poate doar misterios.

Categoric- de citit!

Cartea poate fi achizitionata cu transport gratuit de aici sau, daca preferati o alta librarie online- de aici.

4 comentarii:

  1. dap, auzisem de acesta carte dar n-am citit-o. oricum, ma asteptam la alt subiect (pornind de la titlu). am pus-o la must to read, mai ales ca sunt si fun G.G.Marquez.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, si eu pana sa aflu mai mult, judecand dupa titlu, ma gandeam la cu totul altceva si, intr-adevar, am fost oarecum surprinsa, la inceput.

      Ștergere
  2. corect, -am grabit si uite ce-a iesit....

    RăspundețiȘtergere

Marea mă cheamă la ea

N-aș putea explica pe scurt de ce atâtea emoții mă străbat când urmează să plec la mare. Sunt emoții plăcute și o nerăbdare care mă plaseaz...