Va invit sa va preparati frumos ceasca de cafea, daca nu ati facut-o deja, si sa va instalati comod in scaun, fotoliu sau ce mai aveti voi pe acolo, pentru a incepe in cel mai relaxant mod aceasta zi...pentru unii a inceput mai devreme, pentru altii ceva mai tarziu, dar pana la urma facem cu totii ochi si ne bucuram de aceasta frumoasa zi...pentru ca trebuie sa fie o zi frumoasa, fie ca suntem inca acasa, fie ca datoria ne-a chemat la munci grele. E o dimineata placuta de vara, asa cum imi doream. Eu una inca sunt sub influenta visului de asta-noapte, cand marea ma intampina cu valurile sale si cu nisipul fierbinte...mmm...ce vis frumos...voi tineti minte ceea ce visati? Eu, de cele mai multe ori da, si daca am avut un vis frumos, dispozitia mea din acea zi se datoreaza intr-o buna masura acestuia. Nu, nu le caut explicatii sau semnificatii ascunse, stiu ca ele sunt plasmuiri ale subconstientului si nu au nicio legatura cu prezicerea viitorului sau altele asemenea. Cand eram mai cruduta cautam tot felul de explicatii, ba chiar cunosteam vreo cateva explicatii pentru anumite clisee aparute in vis si ma ingrijoram pentru diverse tampenii absolut degeaba. Ce m-a facut pe mine sa ma debarasez de cultul unor astfel de superstitii nu au fost explicatii logice, stiintifice, ci o carticica de la biserica, in care erau combatute credintele in superstitii, chiar si cele ce invocau aspecte religioase, cum ar fi cusutul in zi de vineri. Am avut perioade in viata mea in care acordam mai mult timp si mai multa atentie religiei, uneori calauzita de un sentiment de vinovatie, alteori manata de o nevoie asidua de a obtine ceva in plan personal. Si stiu, nu ar trebui sa fie asa. Insa fac si eu parte din aia multi si mi se aplica aceleasi teorii. Totusi, simt nevoia sa-mi intorc fata spre religie si cu alte ocazii, uneori fara motiv, dar de multe ori neglijez aspectul, nefiind o prioritate.
Azi, vreau sa-mi fac o mica bucurie, un mic cadou...uneori simt o astfel de nevoie. Nu, nu e terapie prin shopping, fiindca nu e vorba de a-mi suplini o alta nevoie, ci doar nevoia de auto-rasfat, daca ii pot spune asa. Si nu voi da iama in magazinele de imbracaminte, desi mi-as dori sau mai degraba, ar fi cazul, ci ma voi adapta posibilitatilor. Voi sta departe si de librarii, caci daca intru, sigur nu rezist si am slava Domnului ce citi o buna bucata de timp...cred ca azi voi ataca micutul magazin cu de-ale cosmeticalelor de jos, de la metrou. De mult nu mi-am mai luat ceva din aceasta sfera, pentru simplul motiv ca nu prea le folosesc. Imi cam fac cu ochiul saloanele de coafura pe langa care trec zilnic, acele acvarii unde fara sa vrei iti pica ochii pe cate o cucoana sau pitipoanca ce are parul plin de vopsea (nu inteleg de ce nu au vitrinele mascate, de ce trebuie sa te vada toti cum te fonfezi acolo, dar, ma rog...), insa nu prea am vreo sansa sa ma supun unui astfel de tratament, ca se plictiseste maimutica. Da, as vrea sa-mi aranjez putin look-ul, dar nu radical. Nu renunt eu la coama mea sub nicio forma. Insa pana sa am timp de asa ceva, cred ca bag eu putin foarfeca in par sa-i finisez singura forma.
Va las acum pana spre amiaza, fug sa trimit cumva un plic la Bacau...fie cu trenul, fie cu posta rapida, ambele variante facandu-mi o deosebita placere...dar, nah...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu