Postări

Se afișează postări din mai, 2011

The Club of Serial Readers

Cititor in serie...n-as fi reusit sa gasesc un termen mai bun pentru a ma defini pe mine, in aceasta perioada a vietii mele...l-au gasit altii si au format un club virtual, in care m-am inscris plina de entuziasm. Un club ce reuneste cititorii in serie, un loc unde universul cartilor este explorat sub toate aspectele sale, de mare ajutor pentru cei ce patrund in aceasta lume a cartilor- The Club of Serial Readers. Prezentari ale multor carti, recenzii scrise de cititori...un loc unde vei fi tentat sa o citesti si pe asta, si pe cealalta...ai vrea sa le citesti pe toate. In plus, au si un blog foarte interesant cu o tematica adecvata...citindu-l, aproape ca simti mirosul cartilor... Mi-au atras atentia si articolele ce prezinta diverse forme ale artei ce au ca material de lucru tot cartile...biblioteci inedite, sau chiar accesorii ce se invart in jurul cartilor. Au si o sectiune unde autorii blogului spicuiesc de prin blogosfera insemnari cu si despre carti...Ce mai, locul perfect pent…

Dragoste...la prima vedere

Incotro se indreapta limba romana?...

... cand pana si la targurile de produse traditionale avem produse hand-made si nu lucrate manual sau lucru de mana...Totul e cool, clubul e full, revistele sunt glossy si avem tabloide...Fetele isi schimba look-ul nu infatisarea, avem manager si nu director, avem snacks-uri cu cheese in loc de branza...Stiu ca limba e un organism viu, in continua schimbare...cel putin asa am invatat la scoala, cand ajunsesem la lectia cu neologisme...acele cuvinte imprumutate din alta limba...insa eu vad acele neologisme ca fiind cuvinte adaptate limbii noastre, pentru notiuni ce nu au corespondent in limba romana. Or noi imprumutam limbile straine cu totul, folosim cuvinte din alte limbi chiar daca le avem pe ale noastre pentru a desemna notiunile respective...dar ale noastre nu sunt bune, pentru ca sunt ale noastre...ce e de la altii e mai bun, mai ales daca e de la americani, din start ni se pare superior alor noastre. Se stie, tot ce-i bun tre' sa vina de afara, Tot ce e de la noi e de c...t si…

Departe de mass-media dezlantuita

In ultimul timp m-am supus unei dezintoxicari mediatice...nu m-am mai uitat la stiri decat foarte rar si atunci doar cu un ochi si cu o ureche, n-am mai vazut nici urma de show monden, n-am mai citit nici macar online ziare, deci sunt cam in plop cu informatiile de ultima ora. Cartile, cu care v-am tot plictisit, m-au facut sa uit ca exista Columbei, Oana, Pepe sau nu mai stiu eu ce vedete autohtone renumite prin scandaluri, nu prin activitati artistice. Si e bine, e asa de bine...nu mai stiu nici cum creste economia, mititica, daca a mai luat sau nu in greutate...habar n-am, si nici nu m-a interesat...Tatoiu a mai aparut pe la tv?...FMI, Boc, ce mai fac?...Cum am reusit eu sa stau departe de circul mediatic?...n-a fost cu intentie, am avut preocupari mai interesante...astfel ca aseara, cand din greseala am avut ocazia sa vad cateva secvente dintr-o emisiune mondena, m-a bufnit in interior rasul si totodata mila pentru cei care considera importante astfel de nimicuri...ma gandeam cum …

Imi cer scuze...

Nu stiu ce se intampla, dar eu nu pot posta comentarii pe blogurile de pe blogspot, nici macar pe blogul meu...ma zgarii si nu stiu unde e problema, caci vad ca voi puteti comenta. Sper sa ii dau de cap, sa se rezolve cumva.

Ce ti-e si cu inspiratia asta...

Bine v-am regasit! Dupa ce de vreo saptamana si ceva n-am putut sa va ofer subiecte prea interesante, eu cel putin asa consider, ca nu am excelat in idei, caci mintea mi-a fost acaparata in intregime de carti (am si o scuza, a fost saptamana Bookfest, si, in plus, am citit o carte ce mi-a invaluit toate simturile, o carte care te bantuie si cand citesti, si cand nu citesti si chiar si dupa ce ai terminat-o), cu putin timp inainte de plecarea la Bacau, cand aveam de facut pregatiri si pentru a nu fi distrasa am si inchis calculatorul- aceasta ispita irezistibila- ideile de articole s-au ingramadit sa apara in creierasul meu supra-solicitat...tocmai cand timpul pentru a le asterne era extrem de redus, pauzele de tigara erau rare, dar eu tot m-am ambitionat sa le scriu, chiar daca nu in intregime. Asa ca m-am trezit cu bucatele de articole, mai mari sau mai mici, dar niciunul finalizat...dar tot e bine, macar au venit ideile...idei ce nu ating domeniul cartilor, cu care v-am tot bombardat…

Suspansul- preferatul meu

Cei care m-au urmarit de-a lungul timpului stiu deja ca suspansul este favoritul meu, daca este vorba de carti...am o atractie speciala pentru cartile de acest gen. De aceea cele mai multe din cartile mele urmeaza aceasta linie...fie ca e vorba de crime, moarte, mistere...cam astea sunt cuvintele ce le puteti citi cel mai des daca aruncati o privire printre titlurile din asa-zisa mea biblioteca sau, in orice caz, cuvinte ce duc cu gandul la acestea. De ce suspans?...pentru ca imi capteaza toata atentia, ma tine cu sufletul la gura...pe de alta parte, activitatile de detectiv ma atrag foarte mult, imi place sa fac presupuneri, sa urmaresc cu toate simturile aprinse anchetele ce se desfasoara in interiorul cartilor pe care le citesc. Povestile pline de mistere ce trebuie dezlegate cresc nivelul adrenalinei, alimenteaza psihicul cu o doza de palpitatii si nu lasa loc de plictiseala. Nu spun ca alte genuri nu ma tin lipita de carte, dar suspansul ma fascineaza in asemenea masura incat pra…

Un citat in care ma regasesc...

"Eu mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci. Alte persoane considera ca ar fi o gradina, altii si-l pot inchipui ca pe un palat, eu mi l-am imaginat intotdeauna ca pe o biblioteca. Si acolo ma aflam eu. "                                                                        JORGE LUIS BORGES

Stiti cum e?

...probabil stiti...cum e sa nu te odihnesti perioade lungi de timp, sa nu ai parte de un somn adevarat, odihnitor. Stiti ce rau e sa dormi ca in gara, intepenit intr-o pozitie, cu treziri repetate pe parcursul noptii? Cei care aveti copii probabil stiti despre ce vorbesc sau daca nu aveti, poate ati avut alte motive sa treceti prin perioade lipsite de odihna. Si asta se resimte asupra organismului, asupra randamentului fizic si intelectual necesar in activitatile zilnice, nu mai vorbesc de puterea de concentrare si de festele pe care mi le joaca memoria. Odihna are un rol foarte important in viata noastra. De aceea am devenit o somnoroasa...niciodata nu apuc sa dorm cum trebuie si tocmai de aceea as dormi oricand. Cand eram copil nu puteam dormi dupa-amiaza, adormea bunica langa mine si eu imi faceam diverse jocuri inventate, silabisind pe degete diferite cantecele, ba chiar imi si inventasem unele...degetul pe care spuneam ultima silaba il strangeam, si tot asa, pana castiga una din…

Pana de curent

Nu stiu cum faceau oamenii fata pe vremea impuscatului la obisnuitele intreruperi ale curentului electric...eu una, insa, greu rezist...la ora 11 noaptea, nu ai ce face...sa dorm nu pot, caci e cam devreme si in plus, am nevoie ori de televizor, ori de o carte...si nu le pot avea pe niciuna....incerc sa butonez la laptop, caci ala are bateria incarcata, dar e cam obositor sa nimeresc tastele pe intuneric...si cand nu pare sa revina prea curand, devine apasator...sa nu pot eu citi, sa nu pot vedea ceva la tv inainte de culcare...greu de imaginat...asa s-a intamplat si aseara. Am ajuns acasa destul de tarziu si nu era lumina,deci nu stiu de cand dura situatia, insa am stat vreo ora si ceva in intuneric, de fapt la lumina lanternei. Intr-un tarziu, m-am apucat sa-i incalzesc sotului ciorba pe aragaz, dupa nu stiu cat timp de cand nu am mai facut-o, caci ne resemnasem ca nu vom avea parte de curent electric in acea seara si trebuia sa manance, nu? Numai bine ce am pus eu frumos intr-o oal…

In week-end, la Bacau, printre flori si floricele

Imagine
Ce-o sa ma fac eu cu atatea emotii? Maine dimineata pornim din nou la drum spre Bacau, sa ne petrecem week-end-ul acolo. Nu e niciun eveniment deosebit de data aceasta, dar e ca si cum ar fi. Indiferent ca avem sau nu o sarbatoare sau o aniversare in familie (si din astea sunt aproape in fiecare luna a anului), pregatirile alor mei sunt aceleasi si atmosfera e una de sarbatoare, pur si simplu pentru ca ne vedem si, adunandu-ne tot familionul sub auspiciile acestei revederi, e ca si cum ar fi o petrecere. Acum va fi mai frumos, pentru ca e vreme calda, vom sta pe terasa

Un moment emotionant

Astazi, cea mare a fost cu grupa in vizita la scoala, in scop de recunoastere. Desi e doar la grupa mare, unii copii vor merge in toamna la scoala si era necesara o astfel de vizia si pentru ceilalti, sa vada si ei cum este la scoala. Au mers la scoala la care am invatat si eu cand eram mica, la clasa invatatoarei mele, care in toamna va lua in primire bobocei. Bianca ar vrea sa mearga la toamna la scoala, doar ca sa fie in clasa invatatoarei mele. Doar ca e foarte solicitata si nu mai sunt locuri si, in plus, ea va avea doar 6 ani si 8 luni in septembrie. Cam dificil, caci anul asta e prea mica, iar la anul va fi prea mare pentru clasa intai. Insa nu despre asta voiam neaparat sa va vorbesc. Ci despre faptul ca ea s-a dus la invatatoarea mea si a intrebat daca ma cunoaste, i-a zis numele meu de fata, nu cel de acum, si doamna invatatoare i-a spus ca ma cunoaste, caci am fost eleva ei, o eleva foarte buna. Fiica-mea a fost si mai curioasa in privinta notelor mele si doamna i-a spus ca…

Varsta interioara

Poate am mai spus-o sau poate nu, dar cu siguranta m-am gandit de multe ori la acest aspect... M-am convins de-a lungul timpului ca noi, de fapt, avem doua moduri distincte de a ne determina varsta- unul unanim acceptat, reprezentat de varsta biologica, si unul lipsit de criterii, care ne da o anumita varsta interioara. Sufletul nostru nu imbatraneste o data cu trupul, are alt ritm si alte coordonate. El isi poate opri inaintarea in varsta la un anumit moment, ramanand ancorat la o anumita varsta cu o anumita semnificatie pentru noi, alta la fiecare individ in parte. 

Uimitor!

Pana acum cateva minute stateam cu nasul in carti (nu de placere, de nevoie), lumina soarelui se reflecta usor printre rufele intinse la uscat...fara sa privesc, simteam ca afara e luminos, cald, o veritabila zi de vara. Auzeam eu un fasait, dar cu lucrarile din zona nu mai dau atentie tuturor zgomotelor decat daca devin agasante. Si la un moment dat m-am ridicat de pe pat sa imi dezmortesc putin oasele si...am privit instinctiv pe geam...

Bookfest- impresii la cald

Inca de la primele ore ale diminetii, mi-am pornit pasii spre statia de autobuz pentru a ajunge la Romexpo, la scurt timp dupa deschiderea Bookfest. Cred ca am ajuns acolo pe la ora 11 si e posibil sa apar in unele cadre pe la tv, (daca se difuzeaza ceva) caci erau cameramani pe acolo si filmau diferite prezentari. Deci daca vedeti pe acolo una grasa, transpirata, dandu-si sufletul, cu un carucior verde in care sta cumintica o fetita cu palariuta, sa stiti ca eu mi-s aceea. Inca nu era aglomeratie, cred ca erau mai mult reprezentanti ai editurilor si pe la editurile mai mari mai multi vizitatori.

Ultima vacanta a copilariei mele

...mi-am amintit acum...am scos din sertarele memoriei cateva amintiri prafuite si trebuia sa le astern inainte sa dispara din nou. Mai fusesem acolo de cateva ori...un satuc de munte din judetul Bacau...Sugura, comuna Agas, undeva dupa Comanesti. Ne cazam la un canton, la marginea padurii si stateam 2-3 saptamani, bucurandu-ne de aerul si peisajul montan, fara luxul si fitele dintr-o statiune, cu bani destul de putini. Cand ma gandesc la acele vacante, simt gustul fursecurilor de casa, al cornuletelor cu rahat si al covrigilor facuti in casa de bunica (sunt de o mie de ori mai buni decat surogatele din comert),

Carti de vacanta, de la Nemira

Imagine
Saptamana aceasta Nemira ne invita sa achizitionam carti numai bune de citit in vacanta. Sunt 132 de titluri cu o reducere de 45 %, multe din ele sunt carti foarte bune...eu am ochit deja cateva pe care le vreau...de fapt le doream de ceva timp, doar ca mi se pareau cam scumpe. Acum insa, le pot cumpara cu 20 de lei sau chiar cu 12 lei. Ma refer in special la cartile autoarei Sveva Casati Modignani,

Andreea in bucatarie...

Azi mi-a venit pofta de ceva dulce...de fapt mi-era mie de mai de mult, dar azi, satula sa tot trec pe langa cofetarii cu limba scoasa, mintindu-ma fie ca sunt nesanatoase, fie ca sunt prea scumpe...stiti chestia cu strugurii aia acri?...(de fapt, asta nu cred ca se potriveste aici, ci la ciresele de le-am vazut in piata dar erau 35 de lei kilogramul) mi-am alungat lehamitea din fata curatarii ulterioare a bucatariei si-am trecut la dulcegarii...Si am facut ceva simplu, dar foarte dulce si buuuun...e desertul care ne placea cel mai mult cand eram mici, dar nu ne facea prea des, caci era costisitor...acum nu mi se pare asa, ba chiar zic ca e destul de ieftin, in orice caz nu il mai consider un desert de lux, ca in copilarie. Ouale nu-mi lipsesc, ba chiar as putea sa mai si vand, acum ca au inceput gainile sa-si faca treaba mai bine. Un litru de lapte, vreo jumatate de kilogram de zahar, ceva esente si gata. Nu le am eu cu masuratul cantitatilor, le pun din ochi. Am amestecat vreo 12 ou…

La multi ani, Loopoo!

Astazi, prietenul meu/ al nostru Loopoo, implineste o frumoasa varsta...n-o spun care, il las pe el sa va zica. Asa ca nu puteam sa las nemarcat evenimentul si ii urez un blogaristic LA MULTI ANI!  Stiu ca el acum e ocupat, fie pregateste ceva bun de papa pentru invitati, fie a inceput dis-de-dimineata sa sarbatoreasca si nu mai nimereste tastele. Nu vreau sa cred ca e la munca...asta nu e ceva demn de o aniversare. Petrecere frumoasa, Loopoo! Si sa ne povestesti cum ai sarbatorit...si eventual ce ai gatit...

Romania, te iubesc!

Sunt una din cei pentru care Romania inseamna acasa. Stiu ca aici lucrurile merg din rau in mai rau, ai mai multe motive sa fii nemultumit decat multumit...si totusi, eu nu m-as acomoda sa traiesc in alta tara. Poate suna putin ilar, insa ma simt legata de aceste locuri. Cu bune (destul de putine), cu rele (de cele mai multe ori), nu as vrea sa plec de aici...as vrea sa se schimbe ceva aici.  Desi a spera asa ceva pare de domeniul SF...insa eu mai sper, sunt inca tanara si, deci, plina de vise, de sperante...

Trenul vietii...

Cu putin timp inainte ca viata mea sa cunoasca schimbari majore, obisnuiam sa ascult o veche melodie care ma fascinase...nu stiam ca trenul vietii ma va duce acolo unde nici nu gandeam si, cu atat mai putin, nu imi imaginam ca trenul va fi cel care ma va duce...te-duc-te-aduc...in intampinarea iubirii...Cu putine lucruri intr-un rucsac, am ajuns in gara sufletului meu, asteptand trenul ce urma sa ma duca departe, spre o viata noua...M-am urcat in el, plina de emotii, de vise...ar fi trebuit sa-mi fie si teama de necunoscut, dar nu-mi era...fluturasii din stomacul meu isi falfaiau puternic aripioarele...secundele se transformasera in minute, iar minutele in ore, pana sa se puna in miscare...mi-era teama sa nu intervina ceva care sa-mi impiedice calatoria inainte de a incepe...si apoi a pornit...rotile sale au inceput sa se miste, peisajul binecunoscut a inceput sa se deruleze, mai intai incet, apoi din ce in ce mai repede...pana cand imaginile au inceput sa-mi devina necunoscute...dar …

Canicula, frate!

...sau aproape. Oricum termometrul pe langa care am trecut arata la ora 12.30 32 de grade. M-am topit, m-am dezhidratat serios, dar nu m-am plans...mi-am amintit ce mult mi-am dorit sa vina caldura si m-am hotarat sa o suport cu stoicism, ba chiar sa gasesc placere in a ma plimba cat pot, pe unde vreau. N-am cerut ploaie nici in gand, dar din cate se pare, este posibil ca ea sa apara cat de curand...brusc, s-a domolit soarele

Cartile care circula

Prietenele mele din Casa Cu Nuci au avut o initiativa interesanta legata de carti...vor sa le faca sa circule, din cititor in cititor, lasandu-le in diferite locuri- cafenele, ceainarii etc., cu mesajul ca acel ce o citeste sa dea cartea mai departe in acelasi mod, impreuna cu o alta carte, a sa. Ideea e demna de aprecierile mele, insa nu pot sa nu imi arat si partea sceptica, adica cea care imi spune ca un astfel de proiect nu ar avea succesul asteptat de mine sau de ele. Totusi, stiu ca exista oameni pasionati de lectura...am zambit in sens cat se poate de pozitiv, zilele trecute cand, in Piata Victoriei, am zarit o domnisoara care citea in mers o carte nu tocmai noua, careia din pacate nu i-am zarit titlul (am eu o curiozitate absconsa cand vad pe cineva citind sa aflu ce carte citeste...in parc, in metrou...) si parea sa nu fie stingherita de privirile curioase ale celorlalti. Ne revine noua sarcina de a-i descoperi pe cei care ar primi cu toata caldura o carte spre a o citi si a …